Știință sau simț comun?...

Simțul comun, acest inamic perfid și rezistent al cunoașterii științifice... Experiența și ”școala vieții” ne șoptesc, liniștitor, că ”știm” deja, că înțelegem ușor, instantaneu, totul... Și dacă nu e așa?... Să vedem!

1. În pedagogie sunt multe concepte care ascund altceva decât ceea ce prima impresie pare să sugereze. Un astfel de concept este cel de intuiție. El apare în nenumărate contexte, de pildă în teoretizările asupra principiilor didactice, în psihologia generală la procesele senzoriale etc.

În simțul comun, a intui este echivalent cu a presimți, a ajunge pe căi inexplicabile rațional la adevăr, a percepe total, deplin, instantaneu un adevăr! Mai înseamnă a anticipa evenimente, a sesiza legături ascunse între fenomene, a presimți...

Toate aceste înțelesuri, seducătoare prin doza consistentă de ocult, mistic sunt departe de banalul sens din psihologie și pedagogie: intuitiv=în contact nemijlocit cu obiectele și fenomenele realității sau cu substitutele lor. Banal, dar corect științific!

2. Concepte precum plan de învățământ  și  programă sunt prea adesea reduse la înțelesurile – greșite sau parțial corecte – ale lor din simțul comun.

a) Dacă planul de învățământ este de obicei înțeles cum se cuvine de profesori, nu putem spune același lucru despre studenți și publicul larg. Pentru aceștia din urmă, planul de învățământ este un echivalent vag al planificării, al proiectului didactic, al unui fel de plan de activități didactice al școlii... în orice caz departe de ceea ce este el de fapt: document curricular care cuprinde disciplinele pe clase, cicluri școlare, profiluri școlare  (pentru instituțiile de învățământ vocaționale) și arii curriculare, precum și numărul corespunzător de ore alocat fiecăriei discipline – inclusiv celor de CDȘ.

b) Parțial corect este înțeles (reprezentat cognitiv) de către mulți profesori termenul de programă școlară.  Desigur că parțial au dreptate să afirme că programa conține temele de studiu pentru o disciplină, dar acest lucru e departe de adevărul complet și nuanțat: programa este un document curricular care cuprinde, prioritar, competențele generale și specifice ale unei discipline, relaționate cu alte competențe ale altor discipline din aria curriculară din care face parte. Există în orice programă școlară sugestii de conținuturi, sugestii de ordin metodologic. Preambulul fiecărei programe e format din nota de prezentare, iar în programele școlare de liceu, înaintea competențelor, regăsim valori și atitudini,  în spiritul cărora vor fi predate conținuturile spre a exersa competențele! Dar cine se mai obosește să citească de la cap la coadă, cu atentie, programele?!

3. Cunoștințele de psihologie afectează înțelesul următorului concept: conversația euristică. De ce? Deoarece ”euristic” semnifică în psihologia generală descoperire, dovadă de originalitate.

Ori, în pedagogie, conversația euristică, o metodă didactică clasică, constă într-un ansamblu structurat de întrebări interrelaționate, organizate rațional, prin care elevul este condus, din aproape în aproape, spre adevăr, spre concept. E vorba de adevărul științific, iar apropierea de conceptul științific este graduală și depinde de oportunitatea întrebărilor care actualizează cele mai nimerite experiențe ale elevului. Da, elevul descoperă adevărul, dar nu creează, nu e liber să genereze idei, nu e ”original”, ci critic, selectiv!

Pentru cunoscători, maieutica socratică, admirabil evocată de Xenofon în Amintiri despre Socrate ilustrează măiestria filosofului grec în mânuirea metodei conversației euristice!...

 

V-am oferit, mai sus, câteva motive pentru care simțul comun și pedagogia populară sunt insuficiente și deformează dramatic și grosolan conceptele științifice ale acestor discipline. Iată de ce a studia temeinic, a înțelege conceptele științifice reprezintă singura cale pentru a dobândi o expertiză autentică în profesia didactică. Alternativa este o activitate didactică inadecvată, ineficientă...

Dumneavoastră alegeți !

Echipa Grade Didactice